Satul Strahova este situate la sudul orasului Dorohoi la o distanta de 700 de metri, fiind foarte aproape de drumul ce leaga Dorohoiul de orasul Suceava. Pe vremuri acest sat era inconjurat de paduri si in mijlocul acestor paduri s-a construit o bisericuta din lemn inchinata Maicii Domnului. La nord-vest de sat trece Paraul Intors.
Satul este asezat pe un deal ce este presarat de aproximativ saizeci de case. Prin centrul satului trece un drum nepetruit.
In legatura cu anul zidirii acestui locas de inchinare nu am gasit foarte multe informatii, de fapt nu am gasit nici un document care sa mentioneze clar ceva in legatura cu acest lucru.
Intr-o monografie mai veche, de aproximativ 50 de ani, alcatuita de un fost slujitor al acestui sfant lacas – Pr. Cojocaru Ilie – spune astfel: “dupa traditia locala, ce se pastreaza la oamenii in varsta de peste 80 de ani, biserica ar data din timpul lui Stefan cel Mare...”. Cea mai mare parte a monografiilor existente pe care le-am cercetat – printre care si cea a binecunoscutului parinte ne dau ca data de inceput al existentei acestui locas, anul 1795, iar o alta parte anul 1765.
In urma cercetarilor facute de un istoric contemporan – Alexandru Elian – asupra bisericilor de lemn din Moldova, despre biserica din Stracova afirma ca aceasta a fost refacuta in anul 1756, marturie care ne starneste si mai multe nedumeriri in legatura cu existenta dintru inceput a acestui lacas sfant.
Însa o placa emailata fixata la intrarea in biserica, placa confectionata in anul 1942 de catre Pr. Ic. Stavr. Dumitru Furtuna – o mare personalitate a acelor vremuri – sta ca marturie, pe care este mentionata data de 10 martie, anul 1756.
Biserica este construita din barne de stejar captusite la interior si exterior cu scanduri de brad vopsite in culoarea galben. Este acoperita cu dranita. Soclul de beton armat cu ornamentatie exterioara in forme geografice. Lemnul din actuala biserica provine din o biserica veche din satul Cobala, comuna Sendriceni, raionul Dorohoi.
Initial biserica a fost construita cu sprijinul poporanilor din Strahova.
Ca forma arhitecturala este forma treflata. La intrare are un pridvor. Este lipsita de turle.
Interiorul nu este pictat, ci vopsit cu ulei de culoare gri.
Catapeteasma este inspre naos confectionata din lemn, iarspre altar din ciment vopsit gri. Icoanele au fost pictata de cativa elevi de la fostul Seminar Teologic din Dorohoi si de cativa elevi de la liceul din Dorohoi, unde preotul Dumitru Furtuna era professor. Numele acestor elevi nu sunt scrise pe icoane, deci sunt necunoscuti. Pe catapeteasma sunt fixate si cateva din icoanele vechii biserici.
Biserica este lipsita de obiecte cu valoare istorica sau artistica. Nu sunt nici tiparituri vechi. Biserica nu are obiecte din patrimoniul national. Icoanele din interior sunt din anii '30, respectiv '80.
In apropierea bisericii, la 100 metri se afla construita o scoala elementara. Aceasta scoala a fost construita in anul 1964. Incepand cu anul 1996 scoala a fost desfiintata, copii din sat fiind repartizati la alte scoli din satul invecinat sau din oras. In prezent, cladirea a fost data in folosul bisericii parohiale, fiind transformata intr-un centru social-cultural care se afla deocamdata in curs de restaurare.
Alte institutii cu caracter cultural nu sunt in acest sat.
Aceasta biserica, asa cum se afla astazi, nu are nimic in comun cu fosta biserica din Strahova, care s-a prabusit complet si care a fost refacuta dupa chipul cel avea cea veche.
Restaurarea s-a facut sub supravegherea unui comitet de credinciosi din parohia Sendriceni Gherghel, avand ca presedinte pe fostul director al Seminarului Teologic din Dorohoi, Pr. Dr. Dumitru Furtuna, care in calitate de director, a colectat de la elevii Seminarului cele mai mari sume timp de 4-5 ani. Soclul de beton la aceasta biserica restaurata a fost facut de catre enoriasul Ion Palimaru, iar peretii din barne si acoperisul de stejar a fost facut de un grup de mesteri romani sub conducerea maistrului/mesterului de origine germana Birghel.
In anii 1947-1949-1950 si 1957 biserica a fost acoperita din nou cu dranita, cheltuiala fiind suportata de unii enoriasi, intre care amintim pe Constantin V. Palimaru care a donat circa 5000 de dranite iar preotul Cojocaru Ilie toate cuiele necesare fixarii dranitei pe acoperis.
In luna octombrie 1965 biserica a fost vopsita cu ulei la exterior de catre un grup de femei din parohie.
In curtea bisericii se afla un monument inchinat eroilor din Stracova si Cobala care au cazut in cele doua razboaie mondiale 1916-1918 / 1939-1945.